Câteva trucuri pentru obținerea de compost

Acum, c-am prezentat câteva generalități legate de procesul de obținere a compostului, hai să vă spun concret cum procedez. Am optat pentru o combinație între obținerea de compost la rece și vermicompostare. Mai concret, în una din lăzile noastre destinate compostului am tot adăugat resturi potrivite, până aproape de umplere. Apoi am trecut la umplerea celei de-a doua lăzi, iar pe prima am lăsat-o să-și urmeze ciclul de descompunere. Deoarece aerarea este importantă, nu umplem lăzile la maxim pentru a ne lăsa spațiu să întoarcem resturile. Cu timpul, grămada se va compacta și nivelul din ladă va scădea.

În cazul compostării la rece, proporția de resturi umede versus resturi uscate ar trebui să fie echilibrată. Nu am verificat foarte strict aceste proporții, însă în cazul în care simt miros neplăcut, adaug imediat niște hârtie sau carton, în ladă.

În lada aflată în descompunere am adăugat râme. O parte dintre ele le-am cumpărat de la un magazin pentru pescari, dar n-au fost chiar ieftine. Ca să fac economii, am găsit o metodă proprie de procurare a râmelor. Am delimitat o porțiune într-un colț al curții, unde întorc pământul atunci când am timp (foto). Culeg toate râmele pe care le găsesc, iar recolta o pun în ladă. Cu timpul, dacă sunt îngrijite cum se cuvine, acestea se înmulțesc și grămada de resturi se transformă într-un adevărat „furnicar”.

Manipularea grămezii de compost

Periodic, sunt necesare câteva acțiuni pentru ca procesul de transformare să-și urmeze cursul:

• Ud resturile din lăzile pentru compost în fiecare zi, dacă este cazul, astfel încât acestea să fie umede, dar să nu „mustească” de apă.
• Grămada în care adăugăm noi resturi, o întorc cu furca la 1-2 zile. Pe cealaltă, unde descompunerea este mai avansată, o întorc o dată pe săptămână.

• În lada în care adăugăm resturi proaspete adăugăm și câte puțin pământ (la fiecare cca 10 cm de resturi proaspete, un strat de cca 1-2 cm de pământ).

Pregătirea resturilor pentru compost

• Deși ar părea că fac parte din categoria potrivită, evit să pun ceapă și usturoi (și coaja lor) în compost. Tot în aceeași categorie sunt incluse și citricele. Acestea nu sunt pe placul rîmelor și al organismelor implicate în descompunere.
• Cartoanele și hârtiile le rup în bucățele mici de 1-2 cm înainte să le adaug la compost, altfel acestea se vor descompune cu dificultate. Încerc să nu adaug cartoane foarte colorate deoarece vopselele pot fi toxice, deși nu-mi iese chiar tot timpul. Totuși nu pun deloc hârtie lucioasă și cartoane plastifiate.
• Crengile (bucățile de lemn) și plantele cu tulpini lemnoase le mărunțesc în bucăți de maxim 2 cm.

• Cojile de ou și cele de banană le usuc, le macin cu un blender vechi și abia apoi le pun la compost.

• Deși probabil n-ar fi fost neapărat necesar, am adăugat niște granule care ajută la accelerarea procesului de descompunere.

• Sunt atentă să nu adaug în grămadă plante bolnave sau buruieni cu semințe, deoarece în compostarea la rece sporii și ouăle dăunătorilor, dar și semințele, nu sunt distruse. Acest lucru se întâmplă doar în compostarea la cald. (Pe acestea le las separat la uscat și apoi le dau foc).

Mă declar satisfăcută de calitatea compostului obținut. La asta adaug și gândul că am redus cantitatea de gunoi care iese din curte.  Să facem și un mic calcul matematic: în comerț un sac de compost de 50 de l costă 30-40 de lei. Estimez ca în toamna asta voi putea încorpora în sol echivalentul a 3-4 saci. Prin urmare, am făcut și economie de 100-150 de lei doar cu puțin efort. Sunt mulțumită. Voi ce părere aveți?