Lada pentru compost, alegere și instalare

Lada pentru compost, alegere și instalare

Ce variante avem pentru îmbunătățirea naturală a solului în grădină? Bineînțeles, mranița și compostul. De această întrebare m-am lovit la momentul în care am constatat calitatea slabă a solului din grădină. Pentru mraniță aveam o sursă bună la mica fermă a socrului meu. Însă a fost incomod să transportăm o cantitate suficientă pentru toată grădina. Prin urmare am ales varianta mai la îndemână: să producem compost. Pentru asta, am avut nevoie de lada pentru compost și resturi vegetale de prin casă și grădină.

Prima mea experiență legată de compost, a venit din nevoia de a transforma resturile vegetale rezultate din curte. Pe de-o parte, pentru că firma de salubritate refuza să preia iarba rezultată după tunderea gazonului sau resturi rămase după toaletarea copacilor. Apoi, pentru că a arunca resturi reciclabile la gunoi venea în conflict cu principiile mele privind protecția mediului.

Am achiziționat, deci, un compostor din plastic, crezând că va fi suficient să punem înăuntru toate resturile vegetale și acestea se vor transforma ca prin minune în compost. Lăsând gluma deoparte, la acel moment nu aveam habar cum trebuie pregătite resturile înainte de a le pune în lada pentru compost. În plus, în acest tip de compostor este destul de dificil să amesteci conținutul, lucru important pentru procesul de descompunere.

Modul în care am instalat lada pentru compost

Prin urmare, următoarea dată când am avut de ales, am mers pe lada pentru compost din lemn. (Are laturile de cca 85 cm și înălțime de cca 65 cm). Găsesc că e mult mai ușor de exploatat decît varianta anterioară, deși nu este estetică și uneori emană miros neplăcut. Aceste neajunsuri le-am compensat poziționând-o în fundul grădinii într-o zonă mai retrasă.

Prima ladă, instalată acum un an, am așezat-o direct pe pământ la soare. Fiind o singură ladă am tot adăugat resturi proaspete. Probabil, și pentru că nu am fost foarte consecventă în privința udatului, descompunerea nu a fost totală. Apoi în această primăvară, am instalat cea de-a doua ladă, gândind niște artificii care, considerăm noi, vor accelera procesul de obținere a compostului:

  • Am așezat cele două lăzi la o înălțime de cca 25 de cm (sprijinite pe borduri de pavaj), pentru a ne da posibilitatea să colectăm din partea de jos mustul de compost, util pentru udatul în grădină. Artificiul acesta ne ajută și să ținem râmele „prizoniere” în amestec. (Nu vă faceți griji pentru ele, sunt bine hrănite și se simt bine, am verificat.) Despre rolul râmelor, voi detalia pe viitor în procesul de obținere a compostului.

Piatră de pavaj pe care se sprijină lada pentru compost

  • Pentru ca baza lăzii să rămână suspendată deasupra solului, am folosit plasă metalică (folosită la fixarea betonului), peste care am așezat o rețea din plastic deasă. Aceasta va avea rol de sită pentru compostul maturat.

Fundul lăzii pentru compost este căptușit cu plasă de sârmă și rețea din plastic

  • Lateralele lăzilor l-am tapetat cu plasă, pentru ca resturile să nu cadă prin spațiile dintre scânduri.

Pistol cu capse folosit pentru prinderea rețelei de plastic pe lada pentru compost

  • Între cele două lăzi, am lăsat un spațiu de cca 50 cm pentru depozitarea compostului maturat.

Spațiul liber între două lăzi destinat depozitării compostului maturat

 

Producția de compost, poate fi neplăcută pentru cei sensibili la mirosuri neplăcute. În plus, presupune un efort continuu de procesare a materialelor în descompunere. Trecând peste asta, însă, e o sursă de nutrienți la îndemână pentru plantele din grădină. Stați pe aproape, căci voi reveni cu detalii privind procesul de maturare a compostului!

 

2 Comments

  • mirela

    9 august 2018 at 15:50 Răspunde

    Ana, vreau continuarea…si mai multe poze….frumoasa descrie….

    • Ana

      13 august 2018 at 17:55 Răspunde

      Gata! Am dat drumul la partea a doua. O să vină și a treia, că am tare multe de zis.

Post a Comment